În săptămâna premergătoare celei a Pătimirilor Domnului, marți, 16 aprilie 2019, de la ora 19.30, vă invităm să ne oprim un pic din alergătura noastră cea de toate zilele și să închinăm două ceasuri celor din neamul nostru care, nu cu foarte mult timp în urmă, au trecut prin închisorile comuniste, doar pentru că nu au renunțat la crezul lor, la speranță, la credință.
Pentru noi, cei mai mari, ar fi o bună ocazie de rememorare și, poate, de (re)evaluare a felului, mai mult sau mai puțin demn, în care noi înșine am traversat acele vremuri. Pentru cei mai tineri, pentru copiii noștri, ar fi, fără îndoială, una dintre puținele ocazii pe care le au aici, în afara țării, de a afla despre aceste grozăvii petrecute în istoria recentă a neamului nostru. Vor afla astfel că, nu mai departe de generația bunicilor lor, au fost tineri, ca și ei, care, într-o mare de minciună, trădare, lăcomie și alte mărci ale mizeriei umane, au ales să trăiască curat, onest și nelepădându-și principiile pentru o bucată mai mare de pâine.
Piesa de teatru Candele nestinse va fi pusă în scenă de artiști din cadrul Companiei Teatrale ZONA, din București: Ana Calciu, Tomi Cristin, Bogdan Iacob și Damian Victor Oancea.
Evenimentul are loc în biserica noastră cu binecuvântarea ÎPS Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale și Meridionale și cu sprijinul Asociației Agora for Life.
Bilete
Biletele pentru acest eveniment pot fi rezervate pe una dintre următoarele trei căi:
1. La pangarul bisericii noastre;
2. Online, pe siteul parohiei, la această legătură (plata se face cu card de credit);
3. Prin email, la adresa agoraforlifeweb@gmail.com (plata se face prin transfer bancar în contul Agora for Life: IBAN:BE67 1030 3811 3287; BIC: NICABEBB Bank Crelan, Gent, Belgium; Comunicare: CN_ANTWERPEN, NUME, Prenume).
Despre ce este vorba în piesă?
Povestea din „Candele nestinse” aduce la lumină perioada anilor 1950 din România, când toată intelighenția țării era mutată în beciurile miliței și ale securității. Aici îi întâlnim pe cei doi anchetatori, două exemplare reprezentative ale „omului nou” degrevat de conștiință, dispus la orice pentru a avansa în grad și în ochii superiorilor. Poeți, avocați, doctori, colecționari de artă le trec prin mână și, de cele mai multe ori, nu scapă decât prin moarte. În ciuda gravității subiectului, montarea nu e lipsită de mult umor negru, născut în principal din diferența intelectuală evidentă dintre anchetați și anchetatori, precum și din ordinul pe care ei îl au, de a-i condamna strict pe baza operelor scrise. Ca un exemplu elocvent, doctorul poet Vasile Voiculescu a fost condamnat la cinci ani pentru că a scris o poezie mistică în ziua de 30 decembrie, Ziua Republicii. Una din replicile cheie ale piesei, replici probate istoric și pe care publicul o poartă pe buze la ieșire este „Pentru nimic se dau cinci”.
Piesa adună mărturii din scrierile celor care au reușit să supraviețuiască, din dosarele CNSAS, toate topite într-un fir narativ ficțional, plin de surprize și întorsături de situații. Tabloul beciului securității este completat de lumea de deasupra, guvernată de femeile rămase „în urmă”, obligate să poarte singure pe umeri greutatea timpurilor tulburi. Un spectacol necesar, un spectacol de recuperare a memoriei pentru cei care au trăit vremurile respective, dar mai ales un spectacol din care cei tineri înțeleg cu adevărat esența răului comunismului.